Podcast nr 04 – Discuții de Week End, despre oameni, despre istorie, despre cât de răi sau buni putem fii, despre dreptate, despre viață… Am avut privilegiul unui dialog foarte interesant cu profesorul Marius Turda de la Universitatea Oxford Brookes …. Dacă aveți răbdare, vizionare plăcută…
Ioana Chiorean: Bookfest cel mai mare salon de carte din România revine la Târgu Mureș, între 26 și 29 septembrie, la Teatrul Național și ca de obicei nu vor fi numai cărți tipărite vor fi și cărți în carne și oase adică scriitori, iar unul dintre ei, sperăm să fie domnul profesor Marius Turda domnule profesor sunt onorat de această întâlnire virtuală.
Prof. Marius Turda: Plăcerea e de partea mea vă mulțumesc pentru invitație
Ioana Chiorean: Dacă îmi permiteți aș reîmprospăta foarte rapid portretul dumneavoastră academic. Sunteți profesor la celebra universitate britanică Oxford nu am aprofundat istoria Universității, dar bănuiesc că nu sunt foarte mulți profesori români care au predat sau predau la Oxford. Sunteți recunoscut pentru studiul istoriei a ideilor rasiale și eugenice, subiecte explozive în această ciocnire contemporană între conservatorism și corectitudinea politică, iar pentru început dacă marea majoritate a urmăritorilor noștri înțeleg noțiunea de rasist, ar fi util să explicăm puțin noțiunea de eugenie ce vine din vechea greacă eugenes, însemnând bine născut cu gene bune. Un termen relativ recent, are doar 141 de ani formulat în 1883 de Francisc gelton. Vă rog o detaliare detaliere scurtă.
Prof. Marius Turda: Da, termenul acesta apare de de origine recentă, așa cum ati spus a fost folosit în sensul în care l-am folosit noi astăzi, abia în secolul XIX, dar ideea în sine de a crea o societate mai bună prin controlul reproducerii celor care sunt considerați a fi valoroși și a-i descuraja pe cei care nu sunt considerați valoroși. Deci această idee există de foarte mult timp o găsim si la Platon, o găsim și de anumite scrieri presocratice și în alte civilizații nu neapărat cele europene s-a practicat această idee, că unii erau numită vârstă devii nefolositori și trebuie înlăturați.
Aici ideea modernă de eugenie începe secolul 19 și contribuie în mod direct nu doar la ceea ce noi vedem și gândim în relație cu ceilalți, cum înțelegem diferența fie ea biologică sau intelectuală, dar și cum statul și statele moderne în general își controlează cetățenii, pentru că sigur fiecare stat își dorește un cetățean productiv, un cetățean sănătos, un cetățean care respectă anumite conduite morale, religioase, civice și așa mai departe și toată această pedagogie eugenică a constituit un mare program. A început în secolul 19, a adus la excese înfiorătoare prin holocaust și așa mai departe dar, a adus și la ceea ce avem în ziua de astăzi. Reacțiile le am văzut în timpul pandemiei globale de cronavirus, vedem în această revenire a rasismului, dar și în lucrurile care țin de discuțiile etice despre eutanasie, despre fertilizarea in vitro, despre eliminarea dizabilității, deci vorbim de o chestie tentaculară care și-a băgat pur și simplu și a înfipt contribuția în domenii foarte diverse de la filozofie până la medicină socială și sănătate publică.
Ioana Chiorean: Dacă îmi permiteți un pic să mai aprofundăm și să clarificăm cât de moral este eugenismul si dacă eugenismul nu cumva este o strădanie contra naturii, o natură ce permite și are erori, o natură ce progresează prin înregistrarea și corectarea erorilor.
Prof. Marius Turda: Este foarte interesat că ați formulat în acest fel pentru că prima dintre primele dezbateri pe care eugeniștile au avut în legătură cu scopul disciplinelor sau scopul ideilor lor a fost chiar aceasta, în care îi spunea de secole sau de mii de ani selecția naturală a funcționat. Cei care erau bătrâni sau care erau bolnavi erau eliminați în anumite selecție naturală.
Cu apariția medicinii moderne și cu apariția statelor moderne și societatea, evoluând și devenim mult mai progresivă, s-a încercat eliminarea sau cel puțin împiedicarea funcționării selecției naturale cu alte cuvinte, nu i lăsăm pe oameni să moară când sunt bolnavi, avem grija de cei cu dizabilități și infirmi și așa mai departe și eugeniștii au spus de la început, eugenia pe lângă multe alte lucruri care le face este și acest lucru, corectează într un fel faptul ca acest abandon al selecției naturale, care a funcționat de mii sau sute de mii de ani și a contribuit la evoluția umană și este foarte interesat că ei s au văzut ca un fel de de ghid, care rectifică cursul selecției naturale care într un fel a fost denaturat, pe de o parte de creștinism pentru că sigur ai toată discuția creștină despre milă despre ați iubi aproapele de a-l ajuta și de a nu ucide.
Pe de altă parte de progresul științelor, a medicinii și așa mai departe, o discuție despre ce se întâmplă cu societatea bolnavă și cum se poate rectifica care la sfârșitul secol 19 s a dovedit a fi spuneau ei un proiect eșuat, pentru că dacă ne uităm la orașele din Anglia și din America și din Germania de la sfarsitul sec. 19, în plină expansiune industrială ceea ce vedem în jurul nostru sunt o multitudine de oameni infirmi, săraci, alcoolici, prostituate selecție naturală e apăsat pe toți aceștia pentru că ne împiedică o morală creștină sau o morală să i spun așa, o etică rațională să scăpăm de ei și eugeniștii au spus, noi vă oferim o soluție la această problemă care este doar se va accentua în viitor.
Deci inchipuiți vă această discuție la 1890 si in 2024, unde s-a ajuns la această discuție. De la suprapopulare până la ce facem cu oamenii săraci, ce facem cu oamenii delicvenți, nu mai avem închisori suficiente, în spitale, deși progresul medical, dacă ne gândim a făcut extraordinare progrese, din 1880 până în 2024. Da dar asta din punctul meu de vedere este contra selecției naturale pentru cât medicina te ținea mai mult în viață atunci se murea la 50 de ani, acuma murim la 100 de ani. 50 de ani care îi câștigi. Ce faci? Că de la 70 de ani nu mai muncești, cine iți tine din această populație în creștere, care nu mai contribuie într un fapt, nu mai muncește. Trebuie ținuți de cineva nu numai că sunt și bolnavi.
Deci vă dați seama lucruri extraordinar de complicate care au existat atunci s -au pus pe masa guvernelor și a Statelor care gândeau trebuie făcut ceva cu ce se întâmplă și care n au dispărut niciodată și asta este un aspect care ține de eugenie. Care este această relație cu selecția socială selecția, naturală. Unde tragem linia, putem trage linia, trebuie să tragem linia, avem noi puterea și să decidem viața în acest fel?
Sunt lucruri foarte filozofice și morale, nu doar de care ții de domeniul stiinței sau bioeticii.
Ioana Chiorean: Așa cum ați spus și dumneavoastră istoria contemporană ne a dat două exemple Extreme devastatoare noțiunea de herrenborg și națiunea de homosovieticus care este lecția pe care oamenii ar trebui să o învețe din acest episod tragic și din amestecul politicului în această teză socială?
…continuarea in interviu
Transcriere – KPTV MEDIA PROMOTION
