Kalman Ferenc
ACTUALITĂŢI

Ungaria își recunoaște minoritățile naționale ca elemente constitutive ale statului, România, spune Ferenc Kalmár, nu.

Comisia mixtă româno-ungară pentru minorităţi, care are ca scop identificarea şi rezolvarea problemelor minorităţii române din Ungaria, respectiv ale comunității maghiare din România, și-a reluat luni activitatea, după o pauză de 10 ani, cu o întâlnire a copreședinților, care a avut loc la București.

Restituirea, pregătirea medicală maghiară la Târgu Mureș și discursul de ură subiecte de discuție și în cadrul viitoarei sesiuni plenare a Comisiei mixte româno-maghiare pentru minorități. Ferenc Kalmár, copreședintele grupului de negociere din Ungaria, a declarat pentru pentru portalul de limba maghiară Maszol, că pe ordinea de zi se vor afla și problemele asupra cărora nu s-a ajuns la un acord în urmă cu mai bine de zece ani. Au fost dezvăluite preocupările părții române cu privire la minoritatea română din Ungaria.

După ce ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a convenit anul trecut cu ministrul român de externe Bogdan Aurescu să continue dialogul inter-guvernamental privind situația minorităților maghiare din România și a minorităților românești din Ungaria într-un cadru instituțional, săptămâna aceasta au fost făcuți primii pași concreți pentru a pregăti terenul pentru reuniunea comisiilor mixte ale minorităților din primăvara anului viitor. Copreședinții Comisiei mixte româno-maghiare pentru minorități s-au reunit la București pentru a identifica și rezolva problemele minorităților și pentru a pregăti un proces-verbal care va fi prezentat spre adoptare la sesiunea plenară din primăvara anului viitor.

Ferenc Kalmár, copreședintele ungar al comisiei mixte, care este reprezentantul ministerial special pentru dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei, a declarat pentru portalul de limba maghiară Maszol că întâlnirea de luni de la București nu a avut ca scop discutarea în detaliu a problemelor minorității maghiare din România și a minorității române din Ungaria, ci mai degrabă o discuție metodologică pentru a pregăti formal întâlnirea celor două comisii. Cum partea română va propune un draft de protocol pentru următoarea sesiune, a noua, vom putea vorbi despre o propunere concretă abia la jumătatea lunii decembrie, pentru că Daniela Gîtman, copreședintele român al Comitetului mixt, a promis că va fi gata până atunci.

Unele aspecte sunt încă relevante și după zece ani

Ferenc Kalmár a declarat că, în timpul discuțiilor, a prezentat mai multe probleme cheie propuse de partea maghiară, cum ar fi restituirea, discursul instigator la ură pe stadioanele de fotbal, liceul catolic din Târgu Mureș, formarea medicală maghiară și utilizarea simbolurilor.

“În același timp, partea română a propus o nouă structură de protocoale, lucru față de care nu suntem împotrivă, dar trebuie să verificăm dacă aspectele menționate mai sus se încadrează în structura propusă, dacă acoperă aceste aspecte, pentru că nu vrem să pierdem anumite cazuri. Vom examina propunerea pentru a vedea ce poate fi inclus și unde poate fi inclus. Când textul final va fi propus în decembrie, vom vedea ce este inclus și ce mai trebuie inclus. Dacă vom vedea că anumite subiecte nu se potrivesc, vom propune capitole care să permită acest lucru”

Ferenc Kalmár – copreședintele ungar al comisiei mixte.

El a reamintit că procesul-verbal al ultimei sesiuni plenare a fost semnat în 2009. Procesul-verbal al celei de-a opta sesiuni din 2011 nu a fost semnat de partea maghiară, deoarece 18 chestiuni ridicate de partea maghiară nu au fost discutate sau nu au fost convenite. Acest blocaj, care dura de peste zece ani, a fost rezolvat prin acordul încheiat anul trecut la Gyula între Péter Szijjártó și ministrul român de externe Bogdan Aurescu, care a fost oficializat de partea maghiară și semnat de Ferenc Kalmár și Iulia Matei (Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE), copreședintele român al comisiei de la acea vreme. Acordul prevede, de asemenea, că cele 18 puncte care nu au fost discutate în 2011 vor fi repuse pe ordinea de zi a celei de-a noua sesiuni, la care se vor adăuga chestiuni care au apărut între timp.

” Scopul a fost de a pune capăt acestei înghețări de unsprezece ani și am reușit să facem acest lucru fără a răni niciuna dintre părți, aducând în discuție problemele care nu au fost discutate sau care erau încă în curs de soluționare”

, a declarat trimisul ministerial special.

Ferenc Kalmár a spus că o parte din cele 18 puncte sunt depășite, dar problema pregătirii medicilor maghiari la Târgu Mureș, de exemplu, a fost una dintre problemele nerezolvate atunci și este încă actuală.

Ce cere partea română?

Am aflat că, pentru partea română, “etnobiznizarea” din Ungaria pare a fi o problemă importantă. Aceasta constă în faptul că multe persoane care pretind că sunt români, si care alcătuiesc o administrare autonomă a minorității naționale beneficiază de sprijinul statului maghiar prevăzut de lege pentru funcționarea acesteia, dar activitățile lor sunt lacunare sau nu servesc deloc interesele minorității române din Ungaria.

De asemenea, partea română se plânge de calitatea predării limbii române și de situația școlilor bilingve din Ungaria. Ferenc Kalmár a declarat că nu văd ca o problemă situația școlilor cu predare în limba română, “nici municipalitatea românească din Ungaria, dar vom discuta despre acest lucru“, precum și despre preocupările de restituire ale Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria.

“Din punctul meu de vedere, Ungaria are o atitudine democratică față de minoritatea română și le garantează foarte mult. În timpul discuției cu partea română, s-a pus întrebarea ce garantează Ungaria minorității românești, la care am răspuns că nu garantează decât autonomia culturală. Răspunsul a fost acceptat și partea română a recunoscut acest lucru”

, a explicat Ferenc Kalmár.

Trimisul ministerial special a subliniat că “în Ungaria, minoritățile naționale au autonomie culturală, iar acest lucru contează foarte mult. De asemenea, finanțarea a crescut semnificativ de când am votat Legea minorităților naționale în 2011 și am modificat Legea fundamentală, ceea ce înseamnă că noi garantăm drepturile colective și recunoaștem minoritățile noastre naționale ca factori de consolidare a statului, în timp ce România nu o face”, a încheiat Ferenc Kalmár.

Cei doi oficiali au pregătit o sesiune plenară a Comisiei, care are 30 de membri, programată să aibă loc loc în primăvara anului viitor. 

SURSA: Maszol.ro

Articole asociate

Cosmin Pop Își Anunță Candidatura pentru Primăria Târgu Mureș într-un Eveniment la Cocoșul de Aur.

Redactia

Încărcătoare de mașini electrice pe Autostrada A1.

Redactia

Budapesta câștigă Premiul european pentru mobilitate 2023.

Redactia

Lucrătorii din administrațiile locale se pregătesc de grevă.

Redactia

Franța propune un impozit global pe averea bogaților. Europa mai bogata cu 40 de miliarde de euro, arată un studiu.

Redactia

Președintele USR se adresează Avocatului Poporului.

Redactia

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read more