UDMR ii încurajeaza pe toți să-și accepte cu îndrăzneală și mândrie identitatea etnică, lingvistică și religioasă.
Împreună cu Asociația Centrul de Analiză a Politicii Publice, UDMR a lansat vineri 14 ianuarie o campanie de informare și sprijin in vederea numărării comunităţii maghiare în mod corect și eficient, in perspectiva recensământului din România, care va începe pe 14 martie.
Prin aceasta campanie UDMR ii încurajeaza pe toți să-și accepte cu îndrăzneală și mândrie identitatea etnică, lingvistică și religioasă.
In opinia UDMR, aceasta este una dintre cele mai mari provocări pentru România, și în cadrul acesteia pentru maghiarii din Transilvania, este necesitatea unui astfel de recensământ, deoarece este cel mai mare eveniment statistic din ultimul deceniu care poate fi evaluat la nivel social și în lumina rezultatelor.
Aceste rezultate vor sta la baza mișcărilor sociale, schimbărilor și a planificării pentru viitor. Aceste cifre arată si cât de mulți oameni din România sunt maghiari. Viitorul planificat pentru a implementa sălile, pentru a implementa, pentru a atinge obiectivele tuturor.
“Vă încurajăm să vă exprimați identitatea etnică, lingvistică, culturală, religioasă. Este foarte important să nu mă feresc de asta. Nimeni nu se mărturisește. Cine se confesează în maghiară este ungur, cine este catolic, catolic reformat, unitar, luteran și așa mai departe. Recensământul este o chestiune comunitară, o mare problemă politică. Deși un politician vorbește despre asta acum, acest lucru nu poate fi evitat, dar o vedem ca o chestiune comunitară și o sarcină pentru societate în ansamblu. Toată lumea poate ajuta.”
Kelemn Hunor – preşedinte UDMR
UDMR recrutează chiar şi voluntari pentru a ajuta populaţia, în prima fază a recensământului, cand va fi posibilă completarea personală a chestionarului online, fază care se închide înainte de recensământul propriu-zis. Oficialul UDMR a mai mentionat, citat de MTI, că este important ca în perioada de autocompletare să fie introduse cât mai multe date în baza de date a recensământului, deoarece în lipsa persoanelor intermediare nu se pot strecura greşeli.
Conform aceleasi surse, Anna Horváth, vicepreşedinte executiv UDMR şi şef al grupului de lucru naţional pentru recensământ din cadrul UDMR, a declarat că după formarea grupului de lucru în septembrie anul trecut au fost înfiinţate grupuri de lucru judeţene, scopul acestora fiind organizarea asistenţei şi informării în toate localităţile în care trăiesc cel puţin 50 de maghiari. Conform recensământului anterior se cunosc 1239 de asemenea aşezări.
Anna Horváth a adăugat că o treime din maghiarii din România trăiesc în localităţi ai căror primari nu sunt maghiari, iar aici rolul Bisericilor, şcolilor şi ONG-urilor devine mai important, deoarece în aceste localităţi se pot prezenta în a doua etapă a recensământului recenzori care nu vorbesc limba maghiară. Şeful grupului de lucru a considerat o mare provocare contactarea maghiarilor din România care se află în străinătate, numărul lor fiind estimat la 250-300 de mii.
Asociaţia Analiştilor în Politici Publice însărcinată cu coordonarea campaniei maghiare privind recensământul, prin preşedintele acesteia sociologul Gergő Barna, a declarat că faza de autocompletare a recensământului va începe în 14 martie şi va dura două luni, citat de MTI.
Potrivit sociologului, chestionarul va fi disponibil şi în limba maghiară, însă întrebările vor fi destul de complicate, astfel încât se preconizează că doar aproximativ 15% dintre maghiarii din România îşi vor putea completa formularul propriu. Cei care vor reuşi să o facă, sunt încurajaţi să îşi ajute membrii familiei, rudele şi prietenii la completarea formularului. Dacă toată lumea ar face acest lucru, înregistrarea datelor prin autocompletare ar putea fi efectuată în proporţie de 30%.
Sociologul mai remarca de asemenea că neîncrederea societăţii româneşti faţă de autorităţi a crescut si de aceea se poate întâmpla ca datele multor persoane să fie preluate din baze de date administrative si in acest scenariu Kellemen Hunor precizează, se menţionează pe pagina MTI, că dacă eficienţa recensământului scade sub 90% şi peste 10% din date vor fi introduse din baze de date administrative, acestea nemenţionând apartenenţa etnică, este posibil ca numărul maghiarilor din România să scadă sub un milion. Cel mai recent recensământ care a avut loc în 20 octombrie 2011, a contorizat populatia de etnie maghiară la 1,227 milioane (6,5% din totalul populației).
SURSA: MTI
